destinatie turistica,

Biertan - una dintre primele aşezări săsești

Satul se află în nordul judeţului Sibiu, la aproximativ 80 km depărtare de municipiul Sibiu şi este una dintre primele aşezări germane din Transilvania. Atracţiile turistice din această zonă sunt numeroase: ansamblul rural ”Centrul Istoric” din satul Richiş, situl rural Biertan, ansamblul Bisericii Evanghelice fortificate din Biertan, complexul arhitectural medieval amplasat în centrul satului - care adăposteşte Turnul Mausoleu, Turnul de Poartă, Turnul Catolicilor, Turnul Slăninilor, Turnul Ţesătorilor iar în partea de est o aşa numită închisoare cu rol simbolic pentru cuplurile căsătorite care se certau (erau închişi aici timp de mai multe zile şi erau nevoiţi să se hrănească cu un singur rând de tacâmuri). Cetatea, formată din biserică şi fortificaţiile menţionate mai sus, a fost construită în jurul anului 1512 în stil gotic şi se regăseşte pe lista Patrimoniului UNESCO.

Anual, la Biertan se organizează festivalul "Întâlnirea saşilor" ce îmbină parade de port popular, dansuri populare și alte tradiţii.
Parcul Dendrologic de la Arcalia
La 17 km de orașul Bistrița se află un loc mai puțin cunoscut pentru iubitorii de natură și anume parcul dendrologic de la Arcalia, localizat în satul Arcalia, comuna Şieu Măgheruş. Cu o suprafață de aproximativ 16 ha, la care se adaugă livada cu o suprafață de aproximativ 1h și Castelul Bethlen, vizitatorii pot vedea aici o varietate de arbuști, arbori și plante ce se regăsesc nu doar pe teritoriul Romniei ci și în diferite zone din lume: salcâmul japonez, scumpia, liridendronul, stejarul pedunculat, oţetarul, salcâmul japonez, chiparosul de baltă, stejarul american (Quercus imbricaria), bradul argintiu (Abies concolor), molidul caucazian (Picea orientalis), pinul de mătase (pinus strobes), nucul american (Juglans nigra), teiul laciniat (Tilia platyphyllos), bradul balsamifer, magnolia (Magnolia), arborele de lalea (Liriodendron tulipifera) etc.
Parcul dendrologic are o formă trapezoidală și este presărat cu alei tematice se întinde în jurul castelului Bethlen construit în jurul anului 1850 de către contele Bethlen Balazs și familia sa de grofi maghiari. Castelul adăpostește o sală de conferințe, o sală de seminar, o sală de lectură și Biblioteca Francofoniei iar din 1963, castelul și întreaga zonă rezidențială a intrat în posesia Universității Babeş-Bolyai care a deschis aici un Centru de Cercetări Biologice şi Geologice.

Surse:
- http://www.romaniaturistica.ro/parcul-dendrologic-arcalia
- http://www.financiarul.ro/2013/07/11/castele-nestiute-ale-romaniei-castelul-bethlen-din-arcalia/
Povestea Deltei Văcărești, în imagini

În 2011, a descoperit prin obiectivul aparatului în mijlocul Bucureștiului, sub gunoaie și vegetație arsă, o comoară a naturii – Delta Văcărești. De atunci a făcut zeci de sesiuni fotografice prin care a documentat biodiversitatea impresionantă dintre blocurile din cartierul Berceni și s-a implicat în campania lansată de Salvați Delta și National Geographic de instituire a ariei protejate pe suprafața deltei. După ani de eforturi, campania e la un pas de succes, dar autoritățile tărăgănează decizia finală. Până atunci, Helmut Ignat explică prin fotografiile lui de ce e important să protejăm Delta Văcărești, care ar putea fi prima arie protejată din interiorul Bucureștiului.

Cum aţi descoperit Delta Văcăreşti şi ce înseamnă pentru dumneavoastră acest loc?

Am primit o misiune de la National Geographic România pentru realizarea unui reportaj despre acest loc, în legătură cu care circulau zvonuri interesante. Primele contacte, în februarie 2011, au fost dezolante: un dig betonat plin de gunoaie, un câmp cu vegetaţie arsă pe multe hectare, stuf uscat, copaci tăiaţi, câini agresivi etc. Treptat însă, faună, flora şi peisajele mereu altele, în ciuda dimensiunilor relative mici, mi-au depăşit cu mult aşteptările. Din conştientizarea valorii ecosistemului şi documentarea pentru reportaj a apărut şi ideea Parcului Natural, transformată într-un proiect concret, gestionat cu pasiune de membrii unui grup de iniţiativă (Naţional Geographic, Salvaţi Delta, Ecopolis, Kogayon). Îmi aduc aminte cu plăcere ca prima menţiune despre un model de referinţă – Costanera Sur din Buenos Aires – am găsit-o chiar într-un material întâlnit în “Green Report”. Ulterior, în drum spre Antarctica, chiar am reuşit să vizitez acest loc.
Șaru Dornei-plai de legendă

Într-o legendă ce încă mai circulă printre localnici, se spune că Dragoș Vodă, trecând din Maramureș, prin pasul Prislop, pe Valea Bistriței Aurii, ar fi poposit la Iacobeni. La o vânătoare pe muntele Oușoru, a rănit o căprioară. Pornit în urmărirea ei, a cunoscut-o pe frumoasa Dorina de care s-a îndrăgostit. Revenind după câțiva ani la căsuța de pe malul apei, Dragoș află că este plecată cu cioporul de oi spre muntele Călimani. Plecând în cautarea ei, fata nu-l recunoaște, se ascunde și este rănită de săgeata voievodului care credea ca a dat peste o sălbăticiune. Astfel continuă legenda mergând pe urma Șirului Dorinei (Șaru Dornei), Dragoș Vodă a trăit cea mai neagră zi (Neagra Șarului) atunci când și-a ucis iubita.

Comuna Șaru Dornei este situată în Depresiunea Dornelor, în spatele masivului Călimani, pe un spațiu intramontan dominat de terase, nefiind prielnic agriculturii, de-a lungul râurilor Neagra, Sărișorul Mare și afluenții acestora. Pe versanți domină pădurile și pășunile alpine. În această pitorească zonă a plaiurilor moldovene, numită de turiștii străini, și ”Tirolul românesc”, există nenumărate posibilități de petrecere a timpului, descoperind locuri cu un potențial turistic greu de imaginat.

Peisajele de la Șaru Dornei sunt obiective turistice de sine stătătoare, localitatea beneficiind în același timp, de o rețea bine pusă la punct de pensiuni turistice și agroturistice, unde cei sosiți sunt primți cu ospitalitate și inedit. Drumeților fără astâmpăr, le fac cu ochiul mai multe puncte de atracție cum ar fi: Rezervația de Jnepeniș Pinus-Cembra ce cuprinde pădurile și jnepenișurile situate la izvorul pârâului Neagra Șarului înspre vârful Rachitiș, unde apare frecvent printre jnepenișuri un arbust ocrotit numit smârdarul, ce colorează în roșu aprins întreg covorul vegetal. Apoi Rezervația 12 Apostoli ce adăpostește multe figuri zoomorfe și antropomorfe, care parcă sunt sculptate în lava cimentată de intemperii.

Aceste forme stâncoase au inspirat mai ales folclorul din zonă. La fel de apreciată de turiști este și Rezervația Tinovul Șaru Dornei localizată înainte de intrarea în localitatea Neagra Șarului (una din așezările ce aparțin comunei Șaru Dornei), în apropiere de șoseaua ce duce la Gura Haitii. Prin grija serviciilor Salvamont au fost create trasee turistice care scot în evidență peisajul deosebit al zonei.

La Șaru Dornei există nenumărate posibilități turistice. Lipsește inițiativa. Frumusețea locurilor ar putea atrage mulți turiști dacă promovarea ar fi pe măsură.