Masivul Siriu

Categoria părinte: Resurse Categorie: Destinatii turistice Publicat: Luni, 16 Iunie 2014 Tipărire Email

„Vino cu mine pînă colea, în munÅ£ii Buzăului ÅŸi poate că vei petrece pe acolo ÅŸi tu câteva minute plăcute, rătăcind cu ochii pe plaiuri încîntâtoare iar cu auzul ÅŸi gîndul prin fantasticele regiuni ale basmelor vînătoreÅŸti" - AL. ODOBESCU - Pseudokineghetikos

Masivul Siriu este situat aproximativ în partea centrală a CarpaÅ£ilor de Curbură. Alături de masivele Podu Calului ÅŸi Penteleu, formează ceea ce este cunoscut sub numele de „MunÅ£ii Buzăului", nume împrumutat de la rîul care, impreuna cu alfuenÅ£ii săi, ii străbate ÅŸi ii desparte în numeroase unităţi ÅŸi subunităţi, fiecare cu o fizionomie proprie ÅŸi cu un anumit har turistic. 

MunÅ£ii Buzăului se întind pe o suprafaţă de aproape 1 900 km2, fiind încadraÅ£i în vest de MunÅ£ii CiucaÅŸ, în est de MunÅ£ii Vrancei, în sud de culmile SubcarpaÅ£ilor de Curbură, iar în nord de Clăbucetele Întorsurii. Limitele Limita faţă de munÅ£ii din est ÅŸi vest se poate urmări în lungul văilor Buzău, Siriu în vest, Bîsca Mică, Bîsca Mare în est, respectiv al unor înÅŸeuări largi (între vîrful Puru Mare ÅŸi IvăneÅ£u În sud-est, LăcăuÅ£i — MenesberÅ£ în nord-est) ÅŸi culmi joase.

Rocile din care sînt formaÅ£i sînt predominant reprezentate prin gresii, argile ÅŸi marne. Cea mai mare parte a Masivului Siriu este formată din bancuri groase de gresii, care, frecvent, trec în microconglomerate. Este o formaÅ£iune grosieră, dură, rezistentă, de  culoare cenuÅŸie, care alcătuieÅŸte principalele culmi ale acestor munÅ£i denumită de geologul I. Popescu VoiteÅŸti „gresia de Siriu",  dat fiind frumoasa ÅŸi larga desfăşurare a ei în acest masiv.

PoziÅ£ia geografică a acestor munÅ£i, la circa 40 km de BraÅŸov ÅŸi 80 km faţă de Buzău, în vecinătatea unor localitati populate, ÅŸi  faptul că sunt străbătuÅ£i de o arteră de comunicaÅ£ie importantă facilitează accesul ÅŸi le asigură un bun potential pentru practicarea ecoturismului.

Masivul Siriu, situat în partea cea mai vestică a regiunii, este delimitat faţă de culmea Tătaru-TătăruÅ£ prin culoarul văilor Crasna ÅŸi Siriul Mare, de culmea Monteoru  prin valea Siriului, iar de Podu Calului prin valea Buzăului. MulÅ£imea obiectivelor oferite, îndeosebi de cadrul natural, face ca acesta să constituie regiunea cea mai interesantă ÅŸi mai solicitată de turiÅŸti din aceÅŸti munÅ£i. Lacul VulturilorHidrografia regiunii, care aparÅ£ine în totalitate bazinului râului Buzău, este întregită de un număr de lacuri, cu mărime, geneză  ÅŸi evoluÅ£ie destul de variate. Lacul Vulturilor sau Lacul fără Fund, aflat la est de culmea Mălîia, la 1 420 m, este cantonat într-o cuvetă de origine crio-nivală. Lacul are o suprafaţă de 10000 m2, adîncimea maximă de 3 m ÅŸi este alimentat din ploi ÅŸi de izvoarele de la baza poalelor de grohotiÅŸ. La nord de Lacul Vulturilor, la 1 450 m altitudine, se desfăşoară Lacul Sec, o mlaÅŸtină care pe ansamblul ocupă o suprafaţă de circa 12400 m2. Ea prezintă mici ochiuri de apa, adînci de 10-20 cm, alimentate din ploi ÅŸi mai puÅ£in din izvoarele de la poalele culmii Mălîia. MlaÅŸtina s-a dezvoltat prin colmatarea, în special cu Sphagnum, a unui lac nu prea adînc.

Masivul este alcătuit în partea centrală din Culmea Mălâia (în punctul cel mai înalt atinge 1 662 m) ÅŸi un vîrf cu înfăţiÅŸare de cupolă - vîrful Bocârnea  (Siriu) de 1 657 m. Ele domină cu circa 200 m suprafeÅ£ele din jur ce au înfăţiÅŸarea unor platouri extinse, cu uÅŸoare denivelări. Acestea formează o largă suprafaţă de eroziune în jur de 1 400 m, prezentă în toate masivele CarpaÅ£ilor de Curbură. 

Culmea Mălîia are un profil asimetric, cu un versant abrupt în est ÅŸi unul mai domol în vest. Poalele sale sînt acoperite de grohotiÅŸuri vechi pe care s-a dezvoltat o vegetaÅ£ie de arbuÅŸti, în special de ienuperi. La baza abruptului există două microdepresiuni, într-una situîndu-se Lacul Vulturilor, în cealaltă o mlaÅŸtină cu două ochiuri de apă (Lacul Sec). Majoritatea specialiÅŸtilor consideră aceste cuvete ca avînd o origine crio-nivală. AlÅ£ii le leagă de manifestarea unor procese de alunecare petrecute pe versantul estic al Mălîiei . Platoul pe care se află Lacul Sec se termină în est printr-un abrupt structural (ColÅ£ii MăgăreÅ£ii) ce domină albia pîrîului Mreaja cu 200—250 m. Din el se desprind numeroase creste scurte.

În est ÅŸi în nord, cupola Bocîrnei este marcată de abrupturi de 50—250 m, care îi conferă o înfăţiÅŸare aparte, mai ales cînd este privită de pe Valea Neagra sau de pe culmea Balei. Din el s-au detaÅŸat vîrfuri secundare, creste, jgheaburi, turnuri etc. ce dau pitoresc regiunii.

Văile au o desfăşurare radiară, sînt puÅ£in adîncite la obîrÅŸie, în platourile de la 1 400 m, ÅŸi prezintă rupturi de pantă în dreptul abrupturilor. Treptat, se lărgesc ÅŸi capătă adîncimi tot mai mari. VersanÅ£ii formaÅ£i din gresie de Siriu au pantă mare, iar  la poale sînt acoperiÅ£i cu grohotiÅŸuri vechi; cei alcătuiÅ£i din alternanÅ£e de gresii ÅŸi roci plastice sînt mai domoli, alunecările  de teren fiind deosebit de active (văile Mreaja, Mîlea, Crasna etc.). 

AÅŸezările aflate pe Valea Buzăului, de-a lungul DN 10, care constituie puncte de acces în regiune sunt: Nehoiu (70 km de Buzău, capăt de cale ferată), Gura Teghii, Întorsura Buzăului (42 km de BraÅŸov, capăt de cale ferată), Siriu. Pot fi utilizate pentru cazare două cabane: Cabana 14 Scaune, aflată la 4 km de DN 10, pe raza comunei Gura Teghii, respectiv Cabana Valea Neagra, situată pe malul Buzăului, la 74km de oraÅŸul BraÅŸov ÅŸi 88 km de oraÅŸul Buzău. 

Traseele turistice din munÅ£ii Siriu nu sunt foarte numeroase. În general, potecile turistice marcate asigură o drumeÅ£ie uÅŸoară, iar pantele nu sunt prea abrupte. Prin structura lor ele favorizează traversarea masivului în maximum 8—10 ore. Traseul principal de creastă, care vine peste Tătarul în Siriu ÅŸi Penteleu (bandă roÅŸie), face legătura între MunÅ£ii Buzăului ÅŸi zonele turistice limitrofe, respectiv cu Masivul CiucaÅŸ în vest ÅŸi MunÅ£ii Vrancei în est.  

Traseul 1: Cabana Valea Neagra (540 m) - Dosu Muntelui - Poarta Vînturilor - ObîrÅŸia Crasnei - Culmea TătăruÅ£u - Vîrful Tătaru Mare (1477 m) - Tabla BuÅ£ii - Poiana Stînei (930 m). Marcaj: bandă roÅŸie. Durata: 7—8 ore.  Obiective principale: vf. Bocîrnea (1 659 m), Lacul Vulturilor (prin abatere de la traseu), culmea Mălâia, vf. Tătaru Mare, Tabla BuÅ£ii, Cimitirul eroilor. 

Traseul 2: Valea Buzăului - Valea Bradului - ColÅ£ii Balei - Vf. Bocîrnea (1 657 m) - Poarta Vînturilor - Lacul Vulturilor - Culmea Bloji - Stearpa (720 m) - valea Siriului — Gura Siriului. Marcaj: punct roÅŸu. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: abrupturile ÅŸi stîncăria de la obîrÅŸia pîrîului Mreaja, Lacul Vulturilor, valea Siriului. Traseul este întrerupt în partea de jos, prin apariÅ£ia lacului de acumulare.

Traseul 3:Gura Siriului (520 m) - valea Milea - Lacul Vulturilor - Poarta Vînturilor (1 490 m) - valea Urlătoarea - valea Crasna - Crasna (570 m). Marcaj: triunghi albastru. Durata: 7-8 ore. Obiective principale: Lacul Vulturilor, culmea Mălîia, vîrful Bocîrnea.

Traseul 4: Dosu Muntelui (1 410 m) - Vf. Bocîrnea (1 657 m) - Poarta Vînturilor - Vf. Mălîia (1 662 m) - Åžaua din Bloji (1 470 m). Marcaj: cruce roÅŸie.  Durata: 3-4 ore.  Obiective principale: vîrful Bocîrnea, vîrful Mălîia. Este un traseu de creastă ÅŸi poate fi considerat o completare a traseelor 1 ÅŸi 3, ascensiunea putîndu-se face atît din sud, cît ÅŸi din nord. TuriÅŸtii care pornesc din traseul nr. 1, din a doua poiană, la Dosu Muntelui, ar trebui să urmărească marcajul cruce roÅŸie. Noi nu am sesizat intrearea în acest traseu.

Bibliografie: MN 13 - Muntii Buzaului - Gr. Posea (1977)

Harta Muntilor Buzaului poate fi gasita aici !

Accesări: 11785
Print Friendly, PDF & Email

Sustinem