Rezervatia Naturală Cheile Şugăului-Munticelu

Rezervatia naturala Cheile Sugaului – Munticelu a fost desemnata “sit de importanta comunitara” conform legislatiei europene si urmeaza a fi integrata in reteaua internationala de arii protejate NATURA 2000. Aria protejata s-a constituit ca rezervatie geologica, iar suprafata protejata este de 90 ha. Aceasta suprafata cuprinde zona stincoasa a masivului Munticelu.

Perimetrul rezervatiei naturale are o suprafata de suprafata de cca. 300 ha. Zona cheilor Sugaului propriu-zise(cursul inferior al paraului Sugau, inainte de confluenta cu riul Bicaz) are o suprafata de cca. 3 ha. Rezervatia are o zona de suprapunere partiala (sub 5 % din suprafata totala) cu Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas, la limita flancului nord-estic al acestuia. Perimetrul comun cuprinde Cheile Sugaului propriu-zise. Cea mai mare parte a masivului calcaros Munticelu si zonele carstice ce includ Pestera Sura Glodului (Pestera Tunel) si Pestera Munticelu (Ghiocelul) sunt in afara parcului national.

Aria protejata este situata in partea de vest a jud. Neamt, in masivul Hasmas, pe teritoriul comunelor Bicaz Chei si Bicazu Ardelean, la nord de cariera de calcar Bicaz Chei, piriul Bicaz si DN 12C, Km 34.
Coordonatele geografice in centrul rezervatiei sunt 46gr.51’lat.N si 25gr.48’long.E.

Altitudinea maxima este de 1381 m (in creasta Munticelu-Piatra Sugaului).Rezervatia naturala Cheile Sugaului – Munticelu cuprinde masivul calcaros al Munticelului, o culme predominant stancoasa, orientata nord-sud, cu o latime intre 100-500 m (pe directie vest – est) si lunga de cca. 3 Km (pe directie nord – sud).

Limitele rezervatiei naturale:

• La Sud: DN 12C Bicaz-Lacu Rosu, 19 km de Bicaz;
• La Nord: extremitatea nordica a masivului calcaros Munticelu (saua Munticelu - Criminis);
• La Vest: drumul forestier Sugau si piriul Sugau
• La Est: drumul de care si poteca de la est de Piatra Glodului, sat Gherman, com. Bicaz Chei si poteca din Creasta Munticelu-Criminis.

Zone de protectie stricta: Cheile Sugaului – versantii interiori (Monument al Naturii), Jgheabul cu Luci,
Pestera Munticelu (=Ghiocelul, Monument al Naturii), Pestera Sura Glodului (=Pestera Tunel), Pestera
Izvorul Sugaului (=grota in travertin de la intrarea in Chei, versant sting), depozitele de tufuri calcaroase si travertin, zonele umede si izvoarele carstice petrifiante de la intrarea amonte in Cheile Sugaului, versantul sting. Include Monumente ale Naturii, arii speciale de conservare si habitate de interes conservativ prioritar.

Zona de protectie integrala: intreg masivul calcaros al Munticelului inclusiv zonele de grohotis;
respectiv: Cheile Sugaului, inclusiv versantii din exterior ( Piatra Strungii si Piatra Sutoaiei), Piatra Glodului,
Piatra Sugaului (creasta si toate zonele de abrupt ale masivului calcaros Munticelu de la vest, nord-vest si
nord de Piatra Glodului).

Sediul Custodelui rezervatiei (cladire, utilitati, dotari) este proprietate privata a ONG Clubul Montan
Roman, persoana juridica, administrator (custode) al rezervatiei, reprezentat prin Constantin Lacatusu - primul roman care a escaladat Everestul. Sediul administrativ de teren este la Cabana ECOLOG, investitie de mediu de utilitate publica.

Desi initial a fost declarata arie protejata ‘de interes geologic’ datorita obiectivelor de ordin petrografic (acumulari de tuf calcaros, travertin, calcare de virste diferite), paleontologic (fosile mezozoice) si tectonostructural (fracturi, contacte tectonice, pinze de sariaj), rezervatia naturala Cheile Sugaului – Munticelu este de tip mixt datorita prezentei unor elemente peisagistice de referinta (relief calcaros si carstic: pereti verticali si surplombanti, turnuri si ace calcaroase, chei inguste, marmite de eroziune, pesteri, avenuri, izbucuri, doline, sei carstice, lapiezuri etc.), floristice (endemite, pajisti cu caracter subalpin dezvoltate pe calcare, vegetatie specifica versantilor si grohotisurilor calcaroase, paduri de Pinus sylvestris), faunistice (capra neagra, ris, pisica salbateca, lilieci, pasari, reptile, amfibieni, insecte, moluste) si ecologice caracterizate prin raritate sau unicitate.

Pe teritoriul rezervatiei au fost inventariate aproape 600 specii de plante vasculare (intre care 29 de endemite si sub-endemite) si 7 tipuri de habitate naturale de interes comunitar, dintre care 2 sunt prioritare.

• Prec
• Mai departe