Frați în Carpați Episodul 3 Munții Suhard

La cabana Pasul Rotunda sunt angajați doi bunici din Maieru, care aveau peste vară pe lângă ei două nepoate care mi-au amintit de fetele mele. Cabana e deschisă și vara și iarna.

Prognoza pentru vineri și sâmbătă arăta destul de rău și voiam să mai continui câteva ore prin Suhard, să punem cort mai sus. Tanti Maria ne-a dat o tocăniță caldă care m-a pus pe butuci. I-am zis lui Alexandru că trebuie să bag somn de voie, așa că am luat o cameră și am dormit toată după amiaza. Pe seară am cules niște flori de munte și am fost la Cimitirul Eroilor din Pasul Rotunda, aflat chiar unde izvoraște Someșul Mare.

 

6 iulie - Vineri

Traseul, pentru care lăsasem două zile, e cel clasic de culme al Munților Suhard: Pasul Rotunda - Vf Omu - Șaua Diecilor - Vf Șveițaria - Vf Fărăoane - Vf Oușoru - Culmea Runcului - Vatra Dornei.

Pornim pe la 7.30 după un mic-dejun copios. Munții Suhard au pante domoale, am trecut pe lângă cel puțin 10 stâne în cele două zile de traseu. Poteca de culme este și drumul de acces către stane, e un drum pastoral bine definit. Deși am fost lătrați cam de fiecare dată, într-un singur caz am fost înconjurați și atacați de o haită de câini, ciobanul nu era prea interesat să ii oprească. Într-un final vine, intrăm in vorbă, ne zice că pășunile de aici sunt ale oamenilor din zona Ilva Mare sau Lunca Ilvei. Aceeași poveste, lumea plecată afară, satele pustii.

 Pasul Rotunda si Cabana Croitor

O vedere mai largă cu Poiana Rotunda, pe fundal culmi din Munții Rodna, Munții Zambroslava si Țibău

Rodna văzută de sub Vf Cociorbii

Satul Valea Mare, pe malurile Someșului Mare

La o vorbă cu ciobanul din Ilva

 Yam-yam

Începem o urcare mai susținută spre cel mai înalt vârf din Suhard - Vârful Omu. De aici trecem din Bistrița-Năsăud în Bucovina. Ajungem după ora 12. De pe vârf se deschid priveliști frumoase către Obcina Mestecăniș,către Giumalău, către Bârgău. Facem pozele de vârf, sub ochii noștri se ridică nori negri de ploaie dinspre Bucovina. Trecem de marea de jnepeni de pe următorul vârf, Pietrele Roșii și găsim o zonă de conifere unde nu putem adăposti de ploaie cât de cât, ocazie cu care facem și pauză de masă.

 Varful Omu din Suhard

  Vf Fărăoane în centru și Vf Oușoru în dreapta

Vf Omu rămâne în urmă - văzut dinspre Pietrele Roșii

 Vf Pietrele Rosii

Cortină de ploaie în față

Ajungem pe la 15.30 în Șaua Diecilor. Dimineață, aici mă gândeam că o să punem cort. Încă ne picură, dar frontul de ploaie trecuse. Erau câteva stâne în zonă, ceea ce ar fi însemnat lătrături toată seara. Găsim un izvor de unde ne umplem sticlele și pornim mai departe. Trecem timp de 30-40 de minute printr-o pădure foarte umedă care nu ne lasă să respirăm, ieșim pe lângă Lacul Icoana destul de udați și înnoroiti.

 Saua Diecilor

Munții Bârgău aflați la sud vest față de Suhard

 Lacul Icoana

Vf Bîtca Târșului în centru și Vf Fărăoane în dreapta

 Culmea Suhardului de la Vf Omu la Vf  Șveițaria

Bateriile mele și ale lui Alexandru erau pe terminate așa că, pe la ora 18, hotărâm să punem cortul  pe un tăpșan mai plat după Vf Bîtca Târșului. Eram trecuți de jumătatea traseului din Suhard așa că fusese o zi bună. Sufăr un pic că nu avem o sursă de apă în apropiere, dar ultimele raze de soare îmi bucură pielea, așa că îmi trece repede. 

 Am pus cort sub Vf Bîtca Târșului 

 Reclamă la conserve

7 iulie - Sâmbătă

 

Mă trezesc înainte de 5 așa că prind marea de nori de pe valea Bistriței pe de-o parte și în depresiunea Dornelor pe cealaltă parte.

Valea Bistriței și Obcina Mestecaniș la răsărit

Mâncăm pe îndelete, strângem cortul și pe la 6.30 pornim. Azi e ultima zi din prima etapă. După Munții Maramureșului nu credeam că o să ajung la Vatra Dornei. Vremea e curată, soarele ne gâdilă pe față. Trecem pe lângă Vf Fărăoane și ajungem într-o zona de afiniș cât vezi cu ochii. Ne înfruptăm din mers. Genunchiul lui Alexandru îl supără din nou, așa că înaintăm mai greu.

Familia Tradițională

Armăsar de București în discuții cu cai de-ai locului

 Schitul Suhard 

 Sub Fărăoane

Mare de afiniș, Vf Oușoru în fundal

Potecă coboară lent dar sigur, în jur de ora 10 suntem lângă Vf Ousoru. Trecem printr-o zonă de pădure cu multe doboraturi, îmi amintesc de coborârea de pe Pietrosul Bardaului. Noroc că e o bucată mică de traseu și ieșim într-o poiană cu stâna și câini latratori. Apucăm pe Culmea Runcului spre Vatra Dornei. Picioarele nu îl mai ascultă pe Alexandru, așa că hotărâm să scurtăm culmea, coborând spre vale. Ajungem pe la 12 în satul Roșu de lângă Vatra Dornei. Ne duce un nene cu un microbuz vreo 2-3 km până în Vatra Dornei. Pe la 1 deja ne cazăm la căsuțe în campingul din oraș.Numai bine începe și ploaia zilnică. Ai scăpat Alexandru. După o zi de pauză continui cu Iulian.

Depresiunea Dornelor - în fundal culmi din Bârgău și Călimani

Sub Vf Ousoru

 Satul Rosu langa Vatra Dornei 

"Ce caut eu în civilizație?"

8 iulie - Duminică

Prima pauză - în orașul Vatra Dornei. Dezvoltat între 1850 și 1900 ca stațiune balneară în jurul apelor minerale, trece după primul război mondial de la Austro-Ungaria la România. Reparat în perioada interbelică, e bombardat și în al doilea război mondial. România comunistă o dezvoltă destul de puternic ca stațiune balneară și de ski pentru poporul muncitor. România democrată o lasă în paragină, în anul Centenar cam toate clădirile sunt într-o stare mai mică sau mai mare de degradare, spitalul fără medici, populația emigrată.

 

 Cazinoul din Vatra Dornei

Izvorul Sentinela

 Primaria Vatra Dornei

Mulțumesc Alexandru. Bine ai venit Iulian.

• Prec
• Mai departe