Smălţuind coastele mai umede cu auriul florilor lor boghioase sînt bulbucii (…). Din tufişul de frunze mai adînc crestate şi răsfirate ca degetele de la mînă, se înalţă la vîrf de rămurea boţurile de aur ca nişte trandafiri bătuţi. Floarea are o minunată apărare a polenului, spre a nu fi spălat de ploaie. Rar cînd învelişul galben-auriu al florii, potirul verde de la alte flori, este răsfrînt în afară. Ţi se pare că floarea e mereu îmbobocită. Insectele care vin după nectarul bogat ce se află la piciorul petalelor, gălbui şi ele, trebuie să-şi deschidă cu sila drum printre numeroasele antere, vreo sută şi mai bine. S-a observat o curiozitate. Nu toate anterele se deschid în aceeaşi zi. Întîi se deschid cele externe şi apoi staminele se pleacă în afară. A doua zi se deschid anterele mijlocii şi iarăşi se îndoaie în afară. Aceste mişcări se fac cu o punctualitate demnă de admirat. Măcar că cresc uneori multe la un loc în calea vitelor, acestea nu pun gura pe plantă, căci şi ea e otrăvitoare.

FLORA ROMÂNIEI – Ion Simionescu

 

Romania are un grad mare de biodiversitate, pe teritoriul tarii noastre inregistrandu-se un numar de 783 tipuri de habitate in 261 de zone analizate de pe intreg teritoriul tarii. Nivelul ridicat al diversitatii habitatelor reflecta si un nivel ridicat al diversitatii speciilor de flora si fauna. Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3700 specii de plante, din care, pana in present, 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253 rare si 33792 specii de animale, din care 33085 nevertebrate si 707 vertebrate.

Considerand de  un interes deosebit speciile declarate monument al naturii va prezentam o lista a acestora: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris L.),  ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis),  nufărul alb şi nufărul galben (Nymphaea alba şi Nyphar luteum),  crinul de pădure (Lilium martagon),  trânjoaica (Ranunculus illyricus),  urechelniţa (Sempervivum ruthenicum),  cosaciul (Astragalus austriacus),  şopârliţa (Veronica incana), brânduşa de toamnă  (Colchicum autumnale), iedera alba (Daphne blagayana),  tulichina (Daphne cneorum), gladiola salbatica (Gladiolus imbricatus), ghintura galbena (Gentiana lutea), bujorul de munte (Rhododendron kotschyi syn. Rh. Mytifolium),  sangele voinicului (Nigritella nigra si N. rubra), macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani), linarita (Linaria alpina), floarea de colt sau floarea Reginei (Leontopodium alpinum), bulbucii (Trolius europaeus), garofita Piatrei Craiului (Dianthus callizonus), tisa (Taxus baccata), Schiwereckia podolica. 

O altă categorie de taxoni, care au o semnificaţie naţională sau mondială o reprezintă endemitele, taxoni cu o arie restrânsă la o anumită regiune naturală. Fenomenul apartenenţei unor taxoni la un teritoriu geografic determinat, relativ limitat, uneori la o arie extrem de redusă este inclus în noţiunea de endemism. O serie din aceşti taxoni pot face parte din categoriile de plante periclitate, vulnerabile sau rare pe când alţi taxoni sunt nepericlitaţi.

Speciile endemice reprezinta 4%. Astfel, s-au identificat un numar de 57 de taxoni endemici (specii si subspecii) si 171 taxoni subendemici.

În continuare facem o foarte succinta trecere in revista a celor mai semnificative specii de plante din peisajul muntilor Carpati, lasandu-va placerea de a intregi singuri minunata  lume pe care acestea o creaza.