Mierla - Turdus merula

Categoria părinte: Resurse Categorie: Flora si fauna Publicat: Marți, 25 Martie 2014

Mierla (Turdus merula = Sturzul singuratic) este o pasăre cântătoare care este răspândită în Europa, Asia, Africa de Nord, Australia și Noua Zeelandă, însă este mai răspândită pe continentul european. Numele său românesc derivă din limba latină, în care se spune merula.  Mierla se hrănește în special cu hrană de origine animală - o largă gamă de insecte, dar consumă, în funcție de anotimp, și unele fructe și semințe vegetale.

Lungimea corpului mierlei este in general de 24-25 cm, dar unele exemplare pot ajunge chiar si la o lungime de 29 cm. Anvergura aripilor este de 35-38 cm, iar greutatea medie a unei mierle adulte variaza intre 80 si 125 g. Exemplarele adulte de sex masculin sunt, dupa cum sugereaza si numele englezesc (blackbird), complet negre, au un cioc galben auriu stralucitor si un inel clar, de culoare galbena in jurul ochilor, in timpul primaverii si al verii. Spre sfarsitul verii, ciocul incepe sa se inchida la culoare.

Femela de mierla are un penaj maroniu-cenusiu, iar ciocul are o culoare mult mai putin intensa decat a masculului: galben-maroniu. Penajul este mai deschis la culoare in zona gatului si poate fi usor patat pe piept. Puii au acelasi aspect ca femelele, iar masculii isi dezvolta penajul negru si ciocul portocaliu in primul an de viata.

Cantecul sau este melodios si variat, de tonalitate joasa, amintind de sunetele emise de flaut, si poate fi auzit din martie pana in iunie. Pe langa acest ciripit de baza, mierla mai emite si alte tipuri de sunete, ce variaza de la cele agresive la cele de alarma, care anunta prezenta unor pradatori.

În trecut mierla era o pasăre de pădure, însă începând cu secolul XIX prin apariția parcurilor a început să trăiască prin grădini în apropierea omului. Exemplarele de la noi sunt sedentare. În țara noastră pot apărea în timpul iernii exemplare din regiunile muntoase carpatine sau din zonele nordice ale Europei. Populațiile care migrează ajung iarna în nordul Africii și sud-vestul Asiei.

Cuibul, sub forma unei cesti, este construit din nuiele, tulpini, noroi si iarba uscata, intr-un copac sau intr-un tufis, in principal de catre femele, desi masculii pot ajuta si ei la strangerea materialelor. Incepand din luna martie, in cuib sunt depuse 4 sau 5 oua albastrui, marmorate cu maro-roscat, pe care femela le cloceste timp de 17 zile. Dupa incubatie, puii sunt hraniti de catre ambii parinti, iar dupa 13 zile corpul li se acopera cu pene.

Mierla este una dintre cele mai raspandite pasari in Europa, cu un efectiv de 79 pana 160 milioane de exemplare. Specia a fost evaluata de catre IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) si inclusa in categoria risc redus cu preocupare de conservare minima. In Romania, mierla neagra, cat si cateva subspecii - mierla de piatra si mierla gulerata - sunt protejate prin lege, vanarea lor fiind interzisa.

 

Surse: wikipedia.org

             animale.ro

 
 
Accesări: 14630
Print Friendly, PDF & Email