Topaz
GEOL. Topazul, numit şi "diamant săsesc", este un mineral din categoria pietrelor preţioase.
Topazul prin iradiere cu raze gama, bombardare cu electroni, sau încălzire îşi schimbă culoarea devenind brun-verzui sau roşcat. Cu toate că are duritatea 8, are un clivaj bun (se despică uşor), ceea ce îngreunează prelucrarea lui. Spărtura este de culoare sidefie de formă neregulată. Denumirea de "topaz de aur" "topaz de madeira" sau "topaz fumuriu" s-a dat unor minerale care nu sunt topaze, au fost numai denumiri comerciale.
Se întâlneşte în forma de caracteristică de cristalizare prismatică sau ca o masă grunţuroasă. Poate fi întâlnit în Brazilia, Cehia, Norvegia, Suedia, Japonia, Mexic, SUA, Sri Lanka, Birma şi Pakistan.
Topazul este folosit frecvent ca o piatră preţioasă de valoare. Cel mai mare topaz găsit până în prezent este un cristal de 271 kg, iar topazul cel mai mare prelucrat cântăreşte 4,2 kg.
După relatările naturalistului roman Plinius numele mineralului provine de la insula "Topazos" din Marea Roşie. De fapt, acolo nu s-a găsit nici un topaz ci olivină cu care a fost confundat. O altă sursă a numelui provine dintr-o scriere sanscrită tapas ce înseamnă "foc".
Legendele spun ca topazul imprastie vrajile. Vechii greci credeau ca pietrele de topaz maresc forta celui care le poarta si isi pot face stapanul invizibil in stituatii dificile. S-a mai spus, de asemenea, ca topazul isi schimba culoarea in prezenta mancarii sau bauturii otravite.
Sustinem
