Eurobarometru: Românii sunt ultimii din clasamentul celor care fac ceva pentru mediu

Conform unui sondaj de opinie Eurobarometru privind schimbările climatice, patru din cinci persoane din Uniunea Europeană recunosc faptul că economia și ocuparea forței de muncă pot fi impulsionate prin combaterea schimbărilor climatice și prin utilizarea mai eficientă a energiei. Această cifră este ușor mai ridicată decât cea din ultimul sondaj, realizat în 2011, când 78% dintre europeni aveau această părere.

Aproape jumătate dintre europeni au declarat că au luat măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice din proprie inițiativă, dar românii au declarat acest lucru în proporție de 23%, unul dintre cele mai mici procente din Europa. Tot românii sunt printre cei mai puțini din Europa care consideră că schimbările climatice sunt o problemă gravă.

Principalele rezultate ale sondajului sunt următoarele:

80% dintre respondenți sunt de acord că economia și ocuparea forței de muncă pot fi impulsionate prin combaterea schimbărilor climatice și prin utilizarea mai eficientă a energiei, 31% dintre respondenți fiind pe deplin de acord, iar 49% tinzând să fie de acord cu această idee. Țările cu numărul cel mai mare de respondenți care au fost pe deplin de acord cu ideea sunt Spania (52%), Suedia (50%), Malta (44%), Irlanda și Cipru (43%) și Grecia (42%). Cea mai mică cotă a respondenților care au fost pe deplin de acord sau care tindeau să fie de acord cu ideea respectivă a fost de 65% și s-a înregistrat în Estonia.

Nouă din zece europeni consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă gravă. Marea majoritate (69%) consideră că acestea reprezintă o problemă „foarte gravă” și 21% – o „problemă destul de gravă”. Doar 9% dintre respondenți consideră că schimbările climatice nu reprezintă o problemă gravă. Pe o scară de la 1 (cea mai mică) la 10 (cea mai mare), gravitatea schimbărilor climatice a fost plasată la 7,3, rezultat comparabil cu cifrele din 2011 (7,4) și din 2009 (7,1).

Schimbările climatice sunt considerate o problemă foarte gravă cu care se confruntă lumea, după sărăcie și situația economică. În 2011, schimbările climatice s-au clasat pe locul al doilea, după sărăcie, foamete și lipsa apei, dar înaintea situației economice. Astăzi, jumătate (50%) din cetățenii europeni consideră că schimbările climatice se numără printre cele patru cele mai grave probleme cu care ne confruntăm. Respondenții din Suedia (39%), Danemarca (30%) și Malta (30%) au fost cei mai dispuși să considere schimbările climatice drept cea mai gravă problemă mondială actuală.

70% dintre europeni sunt de acord că reducerea importurilor de combustibili fosili ar putea aduce UE beneficii din punct de vedere economic, 26% dintre respondenți fiind pe deplin de acord, iar 44% tinzând să fie de acord cu acest lucru. Țările cu numărul cel mai mare de respondenți care au fost pe deplin de acord cu ideea sunt Spania (45%), Austria (40%), Cipru (38%), Irlanda (37%), Portugalia (34%) și Malta (34%).

Marea majoritate a europenilor sprijină acțiunile naționale în domeniul eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile. 92% din respondenți cred că este important ca guvernele lor să acorde asistență pentru îmbunătățirea eficienței energetice până în 2030, puțin peste jumătate (51%) din respondenți afirmând că acest lucru este „foarte important”. În privința energiei din surse regenerabile, 90% consideră că este important ca guvernele lor să stabilească obiective pentru a intensifica utilizarea surselor de energie regenerabilă până în 2030, 49% din respondenți considerând că acest lucru este „foarte important”.

50% din europeni afirmă că au luat unele măsuri de combatere a schimbărilor climatice în ultimele șase luni, ceea ce reprezintă o ușoară scădere față de 2011 (53%). Cu toate acestea, atunci când li s-a prezentat o listă de acțiuni specifice pe care le-ar fi putut lua și fără a se specifica o anumită perioadă, proporția a crescut la 89%, în creștere față de 85% în 2011. Printre cele mai comune măsuri se numără reducerea și reciclarea deșeurilor (69%) și încercarea de a reduce utilizarea articolelor de unică folosință (51%).

Preluat de pe totb.ro